Lupul de mare
Jack London

Jack London a incercat, in tot ceea ce a facut, sa fie deasupra celorlalti: mai bun, mai puternic, mai inteligent. A muncit pentru a-si ajuta familia, s-a luptat cu foametea si cu frigul in Alaska, a scris pentru a dovedi ca-si poate castiga painea nu doar cu forta bratelor, ci si cu puterea mintii. A citit pe rupte, pentru a compensa lipsa unei educatii formale si a reusit sa fie deasupra tuturor, intocmai ca supraomului lui Nietzsche, filosof pe care London l-a admirat si contestat in acelasi timp. Teza supraomului se afla in conflict cu convingerile politice ale lui London, care credea in socialism si sustinea egalitatea intre oameni. Acest conflict apare si in romanele sale, cel mai elocvent exemplu fiind ?Lupul de mare?. Puntea corabiei ?Naluca? devine arena confruntarii de idei dintre Lup Larsen si Van Weyden, ce dezbat ideile lui Nietzsche si Spencer si discuta teoria evolutionista a lui Darwin, toate pe intelesul marii mase de cititori. Romanul a devenit peste noapte un subiect la moda despre care fiecare avea o parere, iar vanzarile inregistrau record dupa record.