Carti online anticariat
cartepedia.ro
Colectii Adevarul Autori cartile Adevarul

13. Poezii
Mihai Eminescu

13. Poezii

Titlu: 13. Poezii

Autor: Mihai Eminescu

Colecţie: Biblioteca Adevărul 101

Editura: Adevarul

Traducerea: -

Număr de pagini: 240

15,99RON
Adaugă în coş

Volumul Poezii, de Mihai Eminescu, este o ediţie îngrijită de criticul Garabet Ibrăileanu, cu ilustraţii semnate A. Brătescu-Voineşti. „Ediţia de faţă cuprinde toate poeziile lui Eminescu publicate de el însuşi de la 1870, când poezia lui devine autonomă, pănă la 1883, când poetul se îmbolnăveşte; apoi, toate cele tipărite în timpul boalei lui; precum şi câteva dintre cele aflate după moartea poetului, în manuscrise“, scria criticul Garabet Ibrăileanu în prefaţa cărţii. Volumul include, printre altele, poezii precum „Epigonii“, „Venere şi Madonă“, „Mortua est!“, „Sara pe deal“, Scrisorile, „Glossă“, „Criticilor mei“.

Ediţia îngrijită de Garabet Ibrăileanu are gravuri de A. Brătescu-Voineşti. Ibrăileanu mai arată că ordinea poeziilor în această ediţie este cea a apariţiei lor în reviste, care corespunde, fără îndoială, cu ordinea compunerii, „sau, mai exact - căci Eminescu avea obiceiul să lucreze la mai multe poezii în acelaşi timp - cu ordinea definitivării lor“.

Editorii şi-au permis o singură abatere, mai spunea Ibrăileanu: au pus „Epigonii“ înainte de „Venere şi Madonă“, „pentru că în «Epigonii» Eminescu îşi expune oarecum o profesie de credinţă şi, făcând bilanţul literaturii care l-a precedat, îşi ia parcă un suprem adio de la scriitorii dinaintea lui, pe care i-a iubit şi dintre care pe unii i-a şi imitat până atunci, în poeziile de adolescenţă“.

„Poeziilor inspirate de scriitori străini şi publicate în timpul boalei poetului, aşadar fără participarea lui conştientă, le-am indicat isvorul (la tabla de materii) - ceiace, după cum rezultă din manuscrise, ar fi făcut desigur Eminescu însuşi, dacă şi-ar fi publicat chiar el, mai înainte, aceste poezii“, explica Garabet Ibrăileanu demersul editorial. Un singur fel de corecturi şi-au permis editorii: greşelile evidente de tipar, dintre care unele creau chiar nonsensuri. „La aceasta ne-am folosit, ca să ştim ce a vrut să spună poetul, de manuscrisele de la Academie“, puncta Ibrăileanu.

În tot timpul activităţii lui literare, în conştiinţa lui Eminescu, ca şi a mai tuturor scriitorilor de pe atunci, s-a dat o luptă între forma dialectală a unor cuvinte şi forma lor literară. „Desigur că Eminescu, dacă şi-ar fi pregătit el însuşi volumul, şi-ar fi unificat limba, adoptând până la urmă fără îndoială forma literară, la care se vede că tindea conştient. Dacă ne-am permis să facem noi această unificare în sensul literar, am făcut-o deci fiind siguri că nu-l trădăm“, afirma Ibrăileanu.

Destinul unui poet

Mihai Eminescu, născut Mihai Eminovici (15.01.1850, Botoşani - 15.06.1889, Bucureşti), este un scriitor romantic, prin temele universului său poetic (geniul neînţeles, titanul înfrânt, istoria, miturile, visul, iubirea nefericită, refugiul în natură etc.), dar şi modern, prin contribuţia esenţială la dezvoltarea limbajului poetic.

Este socotit drept cel mai important poet român. A debutat cu poezia „De-aş avea“, în revista „Familia“, al cărei redactor, Iosif Vulcan, i-a schimbat numele în Eminescu. Mic boier de ţară, tatăl, Gheorghe Eminovici, l-a trimis la Universitatea din Viena (1869-1872), unde a studiat limbile romanice, istoria, filosofia, audiind şi cursuri de economie şi de fizică.

Conform Enciclopedia Britannica, la întoarcerea în ţară, Titu Maiorescu l-a convins să-şi continue studiile la Berlin. În perioada berlineză (1872-1874) a studiat filosofie - în special pe Schopenhauer, Kant şi Platon, limba sanscrită şi filosofia vedică, literatura vremii, istorie şi mitologie comparată. Din acea perioadă datează poeziile sale de inspiraţie romantică (primele variante la „Luceafărul“, „Călin“, „Împărat şi proletar“, „Dacă treci râul Selenei“, „Glossă“ etc.) şi poezia romantică influenţată de filosofia şi de romantismul german („Archaeus“, „Avatarii faraonului Tlà“, „Cezara“, „Poveste indică“ etc.). Fără să-şi fi terminat studiile, în 1874 a fost numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi. În 1875 a primit postul de revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui. În această perioadă a legat o puternică prietenie cu Ion Creangă şi l-a convins pe acesta să-şi citească „Amintirile din copilărie“ la „Junimea“.

libris.ro
(cartea „13. Poezii” de Mihai Eminescu a apărut în librărie la data de 18 ianuarie, 2011)

Acasă | Căutare | Catalog | Contact | Informaţii | ANPC | Hartă site

Copyright © 2009 cartile-adevarul.com